Zvonurile ca lactatele sunt periculoase sau ca produc cancer vin în contradictie cu opinia medicilor care sustin ca este obligatoriu sa consumam zilnic lactate.
Înainte de a elimina ceva din alimentatie ar fi bine sa stim cât de benefic este pentru sanatatea noastra.
Calitatea laptelui deriva din compozitia chimica, dependenta la rândul ei de specia animalului de la care provine, de hrana consumata, de starea de sanatate a acestuia. Mai intervin si factorii legati de prelucrarea si procesarea laptelui.
Pericolele din lapte
„Principala problema este ca lactatele produc un mucus care conduce la inflamatie, iar inflamatia produce boala degenerativa si neoplazie (cancer). Laptele are doua mari componente: lactoza (zaharul) si caseina (proteina). În cazul laptelui de vaca, aceste cantitati sunt de 30 de ori mai mari decât necesarul uman. În perioada prepubertara, pâna pe la opt-noua ani, organismul accepta cele doua substante si de aceea le putem da copiilor lapte de vaca, iar ei cresc fara probleme. Riscul consumului de lapte dulce la maturitate este dat de faptul ca proteina din lapte ramâne nemodificata si se depune în corp, ducând mai târziu la aparitia bolilor degenerative. Prin urmare, laptele nu este o sursa de boala imediata. Poate fi consumat fermentat (sub forma de iaurt, sana, chefir) fara probleme, deoarece lactoza si caseina dispar, trecând în acidul lactic, o substanta care nu este nociva si se elimina. Se recomanda forma fermentata, dar nu cu fructe sau musli, deoarece au adaos de zahar”, spune Lygia Alexandrescu, nutritionist si lector universitar.
Sursa de alergii?
Laptele de la vacile aflate în tratament cu antibiotice nu trebuie colectat si prelucrat. Aceste antibiotice introduse în organismul uman modifica flora normala a tractului digestiv si induc rezistenta microbiana la antibiotice.
Lactoza necesita, pentru digestie, o enzima numita lactaza, secretata de tubul digestiv. Exista situatii (unele persoane vârstnice sau o convalescenta la copii), în care apare tranzitoriu aceasta intoleranta si laptele provoaca diaree, balonare, dureri abdominale. Produsele proaspete fermentate (iaurtul, chefirul) si brânzeturile contin cantitati mai mici de lactoza si pot fi consumate fara probleme.
Avantaje/Dezavantaje
Cu cât sunt mai procesate (au multa sare si grasime), cu atât se îndeparteaza de formula necesara organismului si nu sunt recomandate. Exista, fara îndoiala, atuuri sau defecte ale diverselor produse lactate, cum ar fi:
â— Iaurtul natural, cu culturi probiotice, este un aliment-medicament pentru flora tractului digestiv. Atentie! Nu trebuie sa contina adaosuri de fructe, arome, coloranti, zahar sau lapte praf.
â— Urda este aproape complet lipsita de caseina, proteina majoritara, greu digerabila. Contine în schimb alte proteine bogate în aminoacizi care intra în compozitia fibrelor musculare, astfel încât constituie o sursa excelenta pentru formarea masei musculare. Ea are si o cantitate mica de grasimi, ceea ce o recomanda pentru mentinerea/scaderea greutatii corporale.
â— Brânzeturile topite sunt un fel de junk-food, întrucât contin saruri de topire, fosfati si citrati care împiedica fixarea calciului în oase. Ele nu ar trebui consumate deloc.
â— Brânza proaspata, casul, este recomandat în cantitati moderate. Fiind un aliment foarte bogat caloric si extrem de gustos, poate deveni o sursa de îngrasare.
â— Brânzeturile cu mucegai, cascavalul, feta, brânza de burduf, telemeaua sunt brânzeturi fermentate, au sare, de aceea necesita o digestie îndelungata si produc colesterol. Sunt foarte bogate în grasimi si trebuie consumate în cantitati mici.
â— Cremele de brânza tartinabile sunt adesea „îmbogatite” cu foarte multi aditivi, nefiind recomandate.
â— Untul are o proportie echilibrata de acizi grasi esentiali Ω6:Ω3 de 3:1, fiind o sursa excelenta de grasimi, vitamine liposolubile si minerale. Este adevarat ca are un continut ridicat de acizi grasi saturati, dar contine, de asemenea, si acizi grasi mononesaturati, precum si lecitina, care împiedica depunerea grasimii în artere. Copiii, în special, ar trebui sa consume 20-40 g unt pe zi, mai ales în perioada de formare a sistemului nervos central, pâna la trei ani, dar si în perioada scolara. În niciun caz nu trebuie înlocuit cu margarina.
â— Laptele UHT este un lapte pasteurizat excesiv care nu necesita refrigerare decât dupa deschidere. Practic, sase luni poate sta pe raft, pentru ca proteinele si calciul ramân nemodificate, sau modificate în proportie de 10%, având însa valoare nutritiva. Dispar, în schimb, anumite enzime (fermenti) care în laptele usor pasteurizat ramân. Medicii recomanda pentru consum laptele cu termenul de valabilitate cel mai mic.